Băieții de băieți fură soarele și luna
A fost odată un împărat ca din povești (de fața blocului), într-un regat unde soarele era pe cartelă și luna venea doar în weekend. Împăratul era bătrân, cu colesterolul mare, ficatul gras și o fată nemăritată care refuza toți pretendenții fiindcă „n-aveau valori”.
Într-o zi, apar niște zmei. Nu ca-n basme, cu coadă și fum pe nas. Nu. Aștia erau băieți de băieți, combinați cu băncile, cu administrația locală și cu piața de energie. Furau soarele și luna în fiecare lună, în facturi umflate, și le ascundeau în offshore-uri și sub pseudonime de firmă.
Împăratul face ce știe mai bine: promite. Cine aduce soarele și luna înapoi primește jumate de regat, fata de nevastă și probabil și o rată preferențială la ING.
Se prezintă tot felul de băieți:
- Făt-Frumos din PNRR, care cere avans.
- Flăcău cu CV în .pdf, master în Leadership și experiență zero.
- Prâslea cel Startupist, care zice că rezolvă tot cu o aplicație și un NFT.
Și-apoi, apare Greuceanu.
Dar ce să vezi? Greuceanu nu e vreun flăcău cu scut lucios. E un tip obosit, la 40+, cu burtă de bere, barbă lăsată și opinia că „totul e un sistem corupt, frate”. Muncește în IT pe proiecte freelance, dar încă mai speră că poate „salva lumea” dacă schimbă tema la terminalul Linux.
El zice:
– Lăsați, mă, că mă duc eu. N-am mai fost într-o aventură de când mi-am luat dronă și-am pierdut-o în pădurea Băneasa.
Se încalță cu adidașii de trekking, ia o sticlă de apă de izvor din Lidl și pleacă să bată zmeii.
Ajunge la primul zmeu – un șef de companie de gaze care lucrează exclusiv noaptea. Are pază, criptomonede și un SUV cu geamuri fumurii. Greuceanu nu-l provoacă la luptă, ci îl hăcuiește subtil: îi face public contractul cu statul. Internetul explodează. Zmeul dispare.
Al doilea zmeu e pe domeniul energetic. Facturează lunar o lună, dar oferă doar întuneric emoțional. Greuceanu îl găsește și, de data asta, îl bate simbolic, scoțând din buzunar o lanternă și strigând ironic:
– Nu-mi trebuie lună, boss, am baterii Duracell!
Zmeul cade răpus. De rușine. Și de audit.
Se întoarce Greuceanu, fluturând soarele și luna ca doi stickeri lucioși.
Împăratul, recunoscător, îi oferă fata. Dar Greuceanu întreabă:
– Fata are job?
– Nu, dar face vlogging de lifestyle și are colaborare cu o firmă de ceaiuri pentru detox.
– Atunci mai bine nu. Dați-mi o garsonieră în sectorul 2 și liniște.
Morală?
Uneori, salvatorii nu vin pe cal alb, ci în tricou cu glugă, cu cearcăne și sarcasm. Și în lupta cu zmeii moderni, nu sabia te salvează, ci un dosar bine făcut, o memă virală și răbdarea de a completa formulare.
