A început școala! Și grădinița… și în febra părinților și a piticilor de pe stradă și din mijloacele de transport în comun mi-am adus aminte de poeziile copilăriei…mele și ale altora…Știți voi, acele poezioare haioase pe care eram chinuiți de părinți să le învățăm ca să se laude ei cu noi ca « ce copil deștept, are mama/tata! » și care, atunci când le spuneam, le făceam cu gestica de rigoare, iar părinții ne ajutau să ținem minte versurile cu aceeași gestică, de parcă eram surzi, nu niște copii speriați că uităm ce vers vine. La început le uram, dar pe măsură ce le învățam, deveneam mândri și le recitam peste tot: în baie, în RATB, pe balcon în gura mare, pe stradă… Acum, în contextul amintit, mi s-a făcut dor de ele…de unele dintre ele și mi-am pus întrebarea: « care e cea mai frumoasă poezie a copilăriei, a perioadei de la începutul vieții și până la primele luni ale clasei I? » M-am ajutat și de internet, care nu e tocmai darnic, și am adunat 22 de poezii ale copilăriei, inclusiv poezii copii. Fiecare poezie are o poveste, o emoție, și o amintire legată de momentul în care am învățat-o. De exemplu, îmi amintesc cum, în fiecare dimineață, înainte de a merge la școală, mama mă încuraja să recit o poezie cu soarele și florile, spunându-mi că va aduce o zi frumoasă. Aceste mici momente au fost fundamentale în formarea mea ca persoană. Poeziile nu erau doar cuvinte, ci o punte între noi și lumea exterioară, o modalitate de a ne exprima sentimente și imagini. De asemenea, multe dintre poeziile pe care le-am învățat aveau și o morală, ce ne învăța despre prietenie, curaj și iubire. O întreagă lume se deschidea în fața noastră prin fiecare vers. Am realizat cât de importante sunt aceste poezii în evoluția noastră ca indivizi. Ele ne-au învățat să visăm, să ne imaginăm și să ne dorim mai mult de la viață. Aș vrea să împărtășesc câteva dintre poeziile care m-au impresionat profund în copilărie. De exemplu, „Sunt un copil” de George Coșbuc, care vorbește despre inocența și bucuria copilăriei, rezonează adânc cu fiecare dintre noi. O altă poezie care mi-a plăcut mult este „La fântână”, care descrie o zi de vară petrecută la țară, cu miros de flori și sunet de apă curgătoare. Aceasta ne amintește de frumusețea naturii și de importanța de a ne conecta cu ea. În plus, nu pot uita de poeziile lui Octavian Goga, care de fiecare dată reușește să surprindă esența vieții rurale și a tradițiilor noastre. Fiecare poezie pe care am învățat-o a lăsat o amprentă în sufletul meu, iar acum, când privesc înapoi, realizez că aceste versuri m-au ajutat să îmi conturez personalitatea și valorile. Aș vrea să aud care este poetul vostru preferat dintre cei care au scris poezii copii!
În plus, pot menționa și impactul pe care poezia l-a avut asupra dezvoltării limbajului nostru. Recitarea acestor poezii ne-a ajutat să învățăm cuvinte noi, să ne dezvoltăm vocabularul și să ne exersăm dicția. Activitățile de grup, cum ar fi recitarea în fața colegilor, au fost nu doar o modalitate de a ne distra, ci și un exercițiu important de încredere în sine. Voiam să impresionăm părinții și profesorii, iar fiecare aplauz ne dădea o satisfacție imensă. Astfel, poezia a devenit o parte integrantă a educației noastre timpurii. De asemenea, ar trebui să ne gândim și la contextul cultural în care aceste poezii au fost scrise. Fiecare poet a adus o contribuție unică în lumea literaturii, și este important să recunoaștem diversitatea stilurilor și temelor abordate. Unii poeți au folosit umorul și ironia pentru a transmite mesaje profunde, în timp ce alții au ales să se concentreze pe natura și frumusețea ei. Aceasta diversitate ne-a permis să ne conectăm cu diferite emoții și trăiri, făcând astfel poezia accesibilă tuturor. Un alt aspect interesant este modul în care aceste poezii continuă să fie relevante și astăzi. Chiar și în era tehnologiei, copiii găsesc plăcere în a recita și a învăța poezii. Este un semn că tradițiile nu dispar, ci evoluează. Cu ajutorul internetului, accesul la poezii a devenit mai ușor, iar părinții pot împărtăși aceste comori literare cu copiii lor. Să ne amintim de bucuria de a descoperi o poezie nouă, de a o recita împreună în familie sau de a participa la concursuri literare. Aceste experiențe sunt neprețuite și contribuie la formarea noastră ca persoane. Pe scurt, poeziile copiilor nu sunt doar simple texte; ele sunt un mijloc de a ne conecta cu ceilalți, de a ne exprima creativitatea și de a ne învăța lecții valoroase despre viață. Așadar, să nu uităm niciodată de importanța poeziilor în viața noastră și să încurajăm noile generații să le descopere și să le iubească. În final, aș vrea să vă provoc să împărtășiți o poezie preferată din copilăria voastră și să ne spuneți de ce v-a marcat atât de mult. Poeziile copii au puterea de a ne aduce împreună, de a ne aminti de vremurile frumoase și de a ne inspira în continuare în viață.
PS :
1. Lista ramane deschisa si astept sa si fie completata de voi prin comentariile la postul publicat. Adica puteti sa propuneti poezii omise si eu ma voi ocupa sa fie trecute in sondaj !
2. Imi cer scuze pentru lipsa mea de cunostinte in domeniu daca am incurcat vreun autor sau am omis vreunul…insa nu am facut-o intentionat, asa am gasit pe net si nici nu am avut cunostinta ca ar fi altfel.
1.
Gradinita
Gradinita de copii
Plina e de jucarii:Papusele, ursuleti,
Calusei si tot ce vreti.
Dimineata-n zori de zi
Vezi multimea de copii
Venind veseli, multumiti,
Pentru lucru pregatiti.
2.
Un pitic asa de mic
un pitic asa de mic
facea baie-ntr-un ibric
de sapun s-a-mpiedicat
si piticul s-a-necat
vai, vai! ce pacat
ca piticu` s-a-necat !
3.
Gospodina de Otilia Cazimir
O furnica duce-n spate
Un graunte jumatate.
-Incotro, fugi, surioara?
-Ia ma duc si eu la moara.
Si-s grabita, si-s grabita,
Ca mi-i casa ne-ngrijita,
Si mi-s rufele la soare
Si copiii-mi cer mancare.
Ca la noi in musuroi,
Unul drege, zece strica
Si de n-as fi eu voinica,
Ar fi vai si-amar de noi.
4.
Pisicuta, pis, pis, pis,
Pisicuta, pis, pis, pis,
Te-am visat azi-noapte-n vis,
Te spalam, te pieptanam,
Funda rosie-ti puneam.
Insa tu te-ai suparat,
Si pe ochi m-ai zgariat.
Ce pacat, vai ce pacat!
Catelus cu parul cret
Fura rata din cotet
El se jura ca n-o fura ,
Dar l-am prins cu rata`n gura
6.
Vine ploaia
Vine ploaia, bine imi pare,
In gradina am o floare,
Ploaia o va face mare,
Vine ploaia, bine imi pare.
Vine ploaia, bine face!
Spicul plin de-acum se coace!
Spicului racoarea-i place!
Vine ploaia, bine face!
7.
Catelusul schiop de Elena Farago
Eu am numai trei picioare,
Si de-abia ma misc: top, top,
Rad cand ma-ntalnesc copiii,
Si ma cheama „cutu schiop”.
Fratii mei ceilalti se joaca
Cu copii toti, dar eu
Nu pot alerga ca dansii,
Ca sunt schiop si cad mereu!
Si stau singur toata ziua
Si plang mult cand ma gandesc
Ca tot schiop voi fi de-acuma
Si tot trist am sa traiesc.
Si cand ma gandesc ce bine
M-as juca si eu acum,
Si-as latra si eu din poarta
La copii de pe drum!…
Cat sunt de frumosi copiii
Cei cuminti, si cat de mult
Mi-ar placea sa stau cu dansii,
Sa ma joc si sa-i ascult!
Dar copiii rai la suflet
Sunt urati, precum e-acel
Care m-a lovit pe mine,
Si nu-i pot iubi de fel…
M-a lovit din rautate
Cu o piatra in picior,
Si-am zacut,
Si-am plans atata,
De credeam ca am sa mor…
Acum vine si-mi da zahar
Si ar vrea sa-mi fie bun,
Si-as putea sa-l musc odata
De picior, sa ma razbun,
Dar il las asa, sa vada
Raul, ca un biet catel
Are inima mai buna
Decat a avut-o el.
8.
Rica nu stia sa zicaRica nu stia sa zica
rau, ratusca, ramurica
dar de cand baiatu-nvata
despre rau si despre rata
Rica a-nvatat sa zica
rau, ratusca ,ramurica
9.
Saniuta fuge,
Saniuta fuge
Nimeni n-o ajunge,
Are dor de duca,
Parca-ar fi naluca.
Toata ziua prin zapada,
Vine lumea sa o vada,
Saniuta e usoara,
Fuge parca zboara.
Are talpi lucioase
Varfurile-ntoarse
Pod de scandurele,
Sa tot stai pe ele.
Peste hopuri sare
Ca pe zmeu calare
Hatul de-o sa scape
Tranta e aproape.
In padurea cu alune
Aveau casa doi
pupaza si spune
Vreau sa stau si eu aici
Pu-pu-pu, pu-pu-pu
Vreau sa stau si eu aici,
Iata vine si-o broscuta
Top, top, top sarind mereu
Daca e loc in casuta
Tare-as vrea sa stau si eu
Top-top-top, top-top-top
Tare-as vrea sa stau si eu
Soricelul striga-ndata
Iata si eu am venit
Casa voastra e curata
Noroc, bine v-am gasit
Chit-chit-chit, chit-chit-chit
Noroc, bine v-am gasit,
Si-n casuta cea draguta
Stau vreo cinci prieteni mici
Soricelul si-o broscuta
Pupaza si doi pitici
Tra-la-la, tra-la-la
Stau vreo cinci prieteni mici
11.
Balada unui greier mic de George Toparceanu
Peste dealuri zgribulite,
Peste tarini zdrentuite,
A venit asa, deodata,
Toamna cea intunecata.
Lunga, slaba si zaluda,
Botezind natura uda
C-un manunchi de ciumafai,
Cand se scutura de ciuda,ei departe
Risipeste-n evantai
Ploi marunte,
Frunze moarte,
Stropi de tina,
Guturai…
Si cum vine de la munte,
Blestemind
Si lacramind,
Toti ciulinii de pe vale
Se pitesc prin vagauni,
Iar macesii de pe cimpuri
O intimpina in cale
Cu grabite plecăciuni…
Doar pe coasta, la urcus,
Din casuta lui de huma
A iesit un greierus,
Negru, mic, muiat in tus
Si pe-aripi pudrat cu bruma:
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Nu credeam c-o sa mai vii
Inainte de Craciun,
Ca puteam si eu s-adun
O graunta cat de mica,
Ca să nu cer imprumut
La vecina mea furnica,
Fi’ndca nu-mi da niciodata,
Si-apoi umple lumea toata
Ca m-am dus si i-am cerut…
Dar de-acus,
Zise el cu glas sfirsit
Ridicind un piciorus,
Dar de-acus s-a ispravit…
Cri-cri-cri,
Toamna gri,
Tare-s mic si necajit
12.
Melc, melc, codobelc
Melc, melc, codobelc
scoate coarne bouresti
si te du la balta
Si bea apa calda
si te du la Dunare
si bea apa tulbure…
13.
Gândăcelul de Elena Farago
– De ce m-ai prins în pumnul tau,
Copil frumos, tu nu stii oare
Ca-s mic si eu si ca ma doare
De ce ma strangi asa de rau?
Copil ca tine sunt si eu,
Si-mi place sa ma joc si mie,
Si mila trebuie sa-ti fie
De spaima si de plansul meu!
De ce sa vrei sa ma omori?
Ca am si eu parinti ca tine,
Si-ar plange mama dupa mine,
Si-ar plange bietele surori,
Si-ar plange tata mult de tot
Caci am trait abia trei zile,
Indura-te de ei, copile,
Si lasa-ma, ca nu mai pot!…
Asa plangea un gandacel
In pumnul ce-l strangea sa-l rupa
Si l-a deschis copilul dupa
Ce n-a mai fost nimic din el!
A incercat sa-l mai invie
Suflandu-i aripile-n vant,
Dar a cazut în tarna frant
Si-ntepenit pentru vecie!…
Scarbit de fapta ta cea rea
Degeaba plangi, acum, copile,
Ci du-te-n casa-acum si zi-le
Parintilor isprava ta.
Si zi-le ca de-acum ai vrea
Sa ocrotesti cu bunatate,
In cale-ti, orice vietate,
Oricat de far-de-nsemnatate
Si-oricat de mica ar fi ea!
14.
„Somnoroase pasarele” de Mihai Eminescu
Somnoroase păsărele
Pe la cuiburi se adună,
Se ascund în rămurele
– Noapte bună!
Doar isvoarele suspină,
Pe când codrul negru tace;
Dorm şi florile-n grădină
– Dormi în pace!
Trece lebăda pe ape
Între trestii să se culce
-Fie-ţi îngerii aproape,
Somnul dulce!
Peste-a nopţii feerie
Se ridică mândra lună,
Totu-i vis şi armonie
– Noapte bună!
15.
Zdreanta de Tudor ArgheziL-aţi văzut cumva pe Zdreanţă,
Cel cu ochii de faianţă?
E un câine zdrenţuros
De flocos, dar e frumos.
Parca-i strâns din petice,
Ca să-l tot împiedice,
Ferfeniţele-i atârnă
Şi pe ochi, pe nara cârnă,
Şi se-ncurcă şi descurcă,
Parcă-i scos din calţi pe furcă.
Are însă o ureche
De pungaş fără pareche.
Dă târcoale la coteţ,
Ciufulit şi-aşa lăieţ,
Aşteptând un ceas şi două
O găină să se ouă,
Care cântă cotcodace,
Proaspăt oul când şi-l face.
De când e-n gospodărie
Multe a-nvăţat şi ştie,
Si, pe brânci, târâş, grăbiş,
Se strecoară pe furiş.
Pune laba, ia cu botul
Şi-nghite oul cu totul.
– „Unde-i oul? a-ntrebat gospodina.
– „L-a mâncat!”
„Stai niţel, că te dezvăţ
Fara mătură şi băţ.
Te învaţă mama minte.”
Şi i-a dat un ou fierbinte.
Dar decum l-a îmbucat,
Zdreanţă l-a şi lepădat
Şi-a-njurat cu un lătrat.
Când se uita la găină,
Cu culcuşul lui, vecină,
Zice Zdreanţă-n gândul lui
„S-a făcut a dracului!”
16.
E ziua ta, mamico
E ziua ta, mamico
In dar ti-am adus inima
si crede-ma, mamico,
Un dar mai frumos nu se putea.
Am vrut sa-ti culeg stelute,
sa-ti fac un frumos colier,
Dar cine nu stie oare
Ca in zori stelutele pier?
17.
Vine, vine primavara,
Vine, vine primara,
Se asterne-n toata tara.
Floricele pe campii,
Hai sa le-adunam, copii.
Creste, creste iarba verde,
Ciocirlia-n nori se pierde,
Haideti s-ascultam, copii,
Al ei cintec din campii.
Cucul, cucul striga tare,
Pitpalacu-n lunca sare,
Mieii zburda pe campii,
Haideti sa-i vedem, copii.
18.
Iepuras dragalas
Iepuras dragalas,
A fugit peste imas.
Si s-a dus, colo sus,
Intr-o tufa s-a ascuns!
Si Codau, caine rau,
L-a zgornit din cuibul sau.
Si-a fugit, speriat,
Colo-n codru-ntunecat!
19.
Tica, tica, tica
Tica,tica,tica
M-a certat mamica,
Ca a papat pisica,
Toata mancarica.
Si m-am dus la scoala,
Cu burtica goala.
Si am venit acasa,
cu burtica grasa.
20.
Maimutica cu cercei
Maimutica cu cercei
Joaca noaptea pan’ la trei,
De la trei si jumatate
Maimutica nu mai poate…
Maimutica cu cercei,
Joaca noaptea pan’la trei
si la trei si jumatate
I s-au rupt pampersii-n spate…
21.
Azorel ,AzorelAzorel, Azorel
Prietenul meu cel fidel
Multumit si cu un os
Nu-i niciodata mofturos.
Azorel! Spune odata
De ce latri in ograda?
Port grija puilor mei
Si nu-mi plac oamenii rai.22.
Puisorul cafeniu
de Otilia Cazimir
A iesit din ou, la soare,
Cel din urma puisor.
Se usuca pe-aripioare
Si-o porneste binisor.
Sta gaina la-ndoiala,
Ca din spate puisori,
Sase-s galbeni-galbiori
(Ghemotoace de beteala),
Numai cel de la sfarsit
A iesit
Mai ponosit!
Si se-ntreaba speriata:
– Nu cumva-i de ciocolata?…
23. Nelu
Nelu a spart o cana, plici!
Neatent, ce poti sa zici!
Nimeni insa nu-l zari.
S-o ascunda bine-o fi?
Se gandeste, se gandeste,
Cana nu se mai lipeste.
Vine tata.
„Ce-i cu tine,
Ce stai suparat, copile?”
Lacrimi mici rasar sub geana.
„N-am nimic, am spart o cana.”
„Rau, dar nu pot sa te cert,
Ai spus drept si eu te iert.”
